Instructiuni privind prevenirea formarii condensului

Termopane Rehau Cluj - Tehnic Clima

Instructiuni privind prevenirea formarii condensului

Condensul poate apare pe suprafata interioara a geamurilor termopan respectiv a profilelor pvc din care sunt realizate ferestrele si usile termopan. Acest fenomen nu are voie însa sa fie confundat cu condensarea din spatiul intermediar al pachetului termopan al ferestrelor pvc. Condensul este un fenomen fizic ce nu poate fi evitat iar cauzele formarii apei de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie (zidarie interioara si ferestre sau usi termopan)
În locuinte se produc permanent vapori de apa. Prin masuratori s-au  stabilit urmatoarele cantitati:

Aerul respirat de om
  • Cantitatea produsa zilnic 1-2 litri de vapori
Gatit
  • Zilnic pana la 2 litri de vapori intr-o gospodarie de 4 persoane
Baie, spalatul rufelor, udatul florilor etc.
  • Zilnic pana la 3 litri de vapori intr-o gospodarie de 4 persoane
Aceste cantitati se gasesc ca vapori de apa invizibili în aer. Astfel poate de ex. 1 m³ aer de 0 °C sa contina o cantitate maxima de numai 5 g (= 5 cm³) vapori de apa. Daca temperatura încaperii este mai mare, atunci aerul poate primi mai multa apa.
Astfel creste cantitatea de apa pe m³ la 17 g când temperatura atinge 20 °C, sau la 30 g pe m³ la 30 °C.

Daca însa în aer este continuta cantitatea maxima de vapori de apa, atunci aerul nu mai primeste umiditate în forma de vapori de apa. Se vorbeste în acest caz de aer saturat. În cazul aerului saturat apare o asa-numita "umiditate relativa a aerului" de 100 %; aceasta înseamna ca într-un volum de aer la o anumita temperatura este continuta câte o "cantitate maxima" de vapori de apa.

În cazul unei umiditati relative de 50 % este continuta într-un volum de aer abia jumatate din cantitatea maxima posibila pe care o poate "înghiti" acest volum.

Daca un astfel de "aer încarcat cu apa" ajunge la o suprafata rece (de exemplu la geamul termopan rece al unei ferestre pvc pe timp de iarna) se raceste si el prin convectie, scade capacitatea sa de a retine umiditatea si atunci vaporii de apa "condenseaza" si se depun ca apa vizibila pe geam. Formarea condensului apare prin urmare atunci când umiditatea aerului din încapere este ridicata iar temperatura suprafetei de pe partea interioara a geamului este coborâta (în termeni tehnici, când umiditatea relativa tinde sa depaseasca 100 % prin scaderea temperaturii).

Condensarea ce va aparea începe întotdeauna de la marginea geamului, conditionata prin îmbinarea marginala mai nefavorabila din punct de vedere al termotehnicii. În plus curentii de aer pot fi împiedicati sa circule de catre pervazurile iesite mult în afara si prin influenta cadrului cercevelei ferestrei, astfel încât în partea de jos a geamului poate aparea apa de condens mai devreme decât în centrul geamului.

În special în încaperile mai putin încalzite (de ex. dormitoare) poate aparea condens în zilele reci si la ferestrele pvc cu geam termoizolator. Acest lucru datorita faptului ca spatiul respectiv se raceste în timpul noptii si prin respiratie aerul devine saturat cu vapori de apa.


În plus dorim sa precizam ca o formare a apei de condens poate aparea nu numai la geamurile sau ramele ferestrelor, ci si pe toate suprafetele reci. Acest lucru duce aparitia petelor de mucegai si formarea mucegaiului pe pereti.


În principiu formarea apei de condens se poate împiedica sau cel putin diminua prin respectarea anumitor reguli. Una din acestea ar fi ca spatiile în care se formeaza condens (de ex. la geamurile termopan sau pe pereti) sa se aeriseasca mai mult decât pâna acum. Acest lucru nu trebuie sa se întâmple însa prin aerisirea pe durata îndelungata (ferestrele în pozitie basculanta).



Experimentele au indicat clar ca prin "aerisirea de protectie" în cazul unei cantitati de aer egale schimbate poate fi economisita energie. În cazul unei asa-numite aerisiri de protectie ar trebui ca fereastra pvc sa fie deschisa larg cca. 5 pâna la 10 minute, astfel încât "aerul saturat" existent în încapere sa fie înlocuit cu aer mai rece de afara. Apoi închideti fereastra. Instalatia de încalzire deconectata în timpul aerisirii este acum pornita din nou. Astfel aerul rece este încalzit si primeste umiditatea excedentara.  Dupa 3 pâna la 4 ore aerul a absorbit din nou suficienti vapori de aer.  Acum va fi din nou deconectata instalatia de încalzire, ferestrele vor fi deschise etc. Acest procedeu ar trebuie repetat de 5 pâna la 7 ori pe zi, pâna se observa o îmbunatatire. (Perioada necesara care se estimeaza printre altele în functie de destinatia încaperii, este însa cel putin doua pâna la trei saptamâni).



Îndeosebi utilizatorii locuintelor care au ferestre noi, ar trebuie sa tina seama de adaptarea la noile conditii a obiceiurilor lor privind aerisirea. Vechile ferestre erau de regula atât de neetanse încât permiteau un schimb permanent de aer.  Astfel putea ajunge permanent aerul uscat din exterior în încapere, iar aerul umed mai cald din interior în exterior. În cazul noilor ferestre pvc cu geam termopan etanse acest schimb de aer necontrolat nu mai este posibil, astfel încât locuitorii trebuie sa se îngrijeasca ei însisi acum de un schimb regulat de aer, daca vor sa evite formarea condensului.

Încaperile care se gasesc în partea de nord a locuintelor, se racesc iarna deosebit de tare. Aveti grija ca aceste încaperi sa fie încalzite ceva mai bine decât cele din sud. Aveti grija de asemenea ca temperaturile din locuinta dvs. sa difere de la încapere la încapere cât mai putin posibil.

Daca dormiti de ex. noaptea cu fereastra deschisa, atunci închideti usile de la dormitorul dvs. si reglati instalatia de încalzire pentru spatiile învecinate la minimum, dar totusi la o treapta suportabila.

Dimineata se recomanda aerisirea tuturor spatiilor cca. 20 de minute si dupa închiderea ferestrelor încalzirea uniforma la temperaturi moderate.


  O diminuare a conditiilor formarii condensului poate fi obtinuta si prin modificarea circulatiei aerului cald respectiv printr-o dispunere favorabila a instalatiilor de încalzire. Curentul de aer cald trebuie sa treaca pe cât posibil de-a lungul ferestrei REHAU , astfel încât sa fie posibili coeficienti mai mari de transmitere a caldurii. În cazul prezentei elementelor înglobate poate fi redus riscul apei de condens prin fantele din pervazurile interioare ale ferestrelor.  În cele ce urmeaza este prezentata influenta diverselor situatii de elemente înglobate ale ferestrelor asupra riscurilor apei de condens.

Riscul apei de condens se mareste printr-o temperatura mai joasa a suprafetei la geam si rame. Asa-numitul "unghi mort" din zona ramei opace micsoreaza coeficientul de transmitere a caldurii  (convectie foarte redusa) si conduce de asemenea la scaderea temperaturii suprafetei.  
În lipsa instalatiei de încalzire situatia devine si mai nefavorabila.
 Riscul apei de condens se micsoreaza prin aerul cald de la instalatia de încalzire care trece de-a lungul ferestrei. Astfel se maresc printre altele temperaturile suprafetei de la fereastra.
Riscul aparitiei apei de condens se micsoreaza prin aerul cald de la instalatia de încalzire care trece de-a lungul ferestrei. Astfel se maresc printre altele temperaturile suprafetei de la fereastra.
Riscul aparitiei apei de condens se mareste, deoarece exista o adâncime mare a elementul înglobat si de aceea prin convectia defectuoasa din zona ramei opace/a zidariei apare asa-numitul "unghi mort". Prin aceasta scade temperatura suprafetei.
Prezentele explicatii arata ca formarea condensului – si mai ales în cazul solutiilor constructive cu geamuri termoizolatoare – este dependenta în mare masura de circulatia aerului, de dispunerea instalatiei de încalzire, precum si de obisnuinta locuitorilor privind aerisirea si nu de constructia ferestrei sau de montarea geamurilor termopane.